Meniu informatii - utilitati
Harta site-ului Despre noi / contactCum comand ?Cum se face plata ?Despre livrare
Harta site-ului Despre noi / contactCum comand ?Cum se face plata ?Despre livrare
Produse adaugate:
Comanda telefonic: 0735535299
Minerale si oligoelementeVreme indelungata, in materie de sanatate sau de boala, s-a vorbit doar de vitamine. Fiecare, ca sa se simta bine, ii cerea cu regularitate medicului, farmacistului, vanzatoarei de legume, ratia de vitamine despre care ii vorbeau numeroase lucrari si un mare numar de periodice. Apoi termenii enzime, diastaze, fermenti... au ajuns, la randul lor, familiari. De cativa ani, metalele, mineralele, oligoelementele, catalizatorii retin din ce in ce mai mult, dupa sarurile minerale, atentia medicilor si a opiniei publice.
Cunoastem demult timp importanta calciului, a fosforului, a magneziului, a iodului, a sulfului... in mentinerea si restabilirea sanatatii. Toate aceste elemente se gasesc in asociatii diverse si in cantitati mai mult sau mai putin mari in vegetale, ca si in organismele animalelor. Intr-un trecut nu prea indepartat, oligoelementele au fost si ele descoperite. Acesti constituenti, infinitezimali ai plantelor, fructelor si legumelor, necesari bunei functionari a organelor noastre, par sa actioneze prin simpla lor prezenta si nu prin cantitati.
Dar, mai intai, ce este un oligoelement ? Oligoelementele sunt constituenti ponderabili minori, descoperiti prin cercetari moderne alaturi de constituentii majori, care, pana atunci, erau considerati ca singurele elemente necesare formarii si echilibrului organismelor vegetale si animale (protide, grasimi si zaharuri).
Acestea alcatuiesc 99,98% din masa corpului. Ulterior, analize mai perfectionate au distins, alaturi de acestea, inca vreo douazeci care, in ciuda redusei lor cantitati totale (circa doua miimi) sunt indispensabile vietii.
-arsenic, bor, brom, fluor, iod sau metale - aluminiu, cobalt, cupru, cositor, fier, molibden, magneziu, nichel, plumb, titan, zinc, care o vreme au fost socotite niste "impuritati".
In 1860, Louis Pasteur cultiva niste drojdii pe un lichid care continea zahar si tartrat de amoniu. Rezultatul era deceptionant. Lui Pasteur i-a venit ideea sa adauge in mijlocul culturii cenusa de drojdie si aceasta s-a dezvoltat cu mai multa vigoare. Unul dintre elevii lui, Raulin, a reluat studiul problemei si a reusit sa defineasca un mediu de cultura1 (mediul lui Raulin) care asigura unui mucegai (Aspergillus niger) o dezvoltare maxima, comparabila cu ceea ce se petrece pe medii naturale. Se va mai vorbi, de altfel, dupa optzeci de ani, de mucegaiul acesta, in legatura cu antibioticele. Asa a fundamentat Raulin studierea oligoelementelor. Meritul lui trebuie subliniat deoarece, profesor de stiinte naturale la un liceu din provincie, el lucra in conditii precare, in ragazul dintre orele de curs, cu un material redus. Geniul lui Pasteur si geniul lui Raulin au dus la rezultate pe care nimeni nu le-a putut contrazice si de care intreaga lume beneficiaza de vreme indelungata. Raulin sugera de pe atunci ipoteza unei actiuni catalitice. M. Javillier, inspirindu-se de la Raulin, a demonstrat ca zincul era "in doze infinitezimale, indispensabil in mediul de cultura al mucegaiului (Aspergillus niger) avand o actiune specifica, si nu putea fi inlocuit de nici un alt metal". Se stie, de asemenea, ca nu toate oligoelementele sunt indispensabile tuturor fiintelor vii. Fiecare insa este indispensabil intr-un numar mai mare sau mai mic de cazuri.
Oligoelementul indispensabil unei reactii biochimice cere pentru a actiona o concentratie optima. Concentratia aceasta, desi extrem de slaba, pentru ca este vorba de urme, trebuie sa fie totusi suficienta. Dar, in afara unor anumite limite, apar efecte nefavorabile.
Numeroase lucrari au tratat, de atunci, despre oligoelemente. Aceste substante, asa cum toate cercetarile au aratat, coexistau in starea de urme in toate vegetalele, cat si in regnul animal.
De cand Mehghini a recunoscut, in 1745, prezenta fierului in sangele uman, de cand Schelle a identificat, in 1775, magneziul in vegetale, lista oligoelementelor a crescut. La om s-au descoperit vreo douazeci, care reprezinta in total mai putin de o miime din corpul nostru. Ele se vadesc indispensabile echilibrului fiziologic si orice carenta, in unul sau mai multe oligoelemente, se soldeaza prin manifestari patologice mai mult sau mai putin grave. Totul se petrece ca si cum, o "casta" infima ar conduce grosul trupei. "Organismul apare ca un fel de oligarhie in care enorme mase de elemente pasive sunt dominate de catre un mic numar de elemente catalitice" (Gabrid Bertrand). Aceasta pentru ca oligoelementele prezideaza indispensabilele procese catalitice ale schimbarilor carora organismul nostru le este sediul permanent.
Iata mai jos o lista cu cateva dintre cele mai importante minerale si oligoelemente: