Drojdia de bere

Saccharomyces cerevisiae, Familia Saccharomycetaceae

Este vorba de o ciuperca microscopica al carui tal (aparat vegetativ al plantelor inferioare, fara frunze, radacini etc, zise talofite) este constituit din celule ovoide de 8-10/1 000 milimetru, izolate sau dispuse in forma de sirag de matanii. Distingem drojdiile inalte, numite deopotriva drojdii de panificatie, a caror activitate optima se situeaza intre 15--20grade si, pe de alta parte, drojdiile joase, cu o activitate optima intre 5--6 grade, folositoare la fabricarea berilor usoare. Acestea din urma sunt singurele recomandate in terapeutica. In stare proaspata, drojdia este o coca de un galben deschis, cu conservare limitata. In stare uscata, se prezinta ca o pulbere de culoare cenusie, pe care o putem pastra un an in flacoane bine inchise, la adapost de caldura si de lumina.

Principalii constituenti cunoscuti:

Produs de o bogatie considerabila - 100g de drojdie, furnizeaza cca 12 g de substante uscate, ale caror elemente principale sunt fosforul, potasiul si magneziu. In plus, zaharuri, lipide, diastaze, vitamine (carora drojdia de bere le este cea mai buna sursa): complexul B, provitamina D, vitamina E, factori antianemici.

Proprietati:

- reconstituent general;
- favorizeaza asimilarea alimentara;
- echilibrant  si ocrotitor al sistemului nervos;
- stimulent al glandelor endocrine;
- antianemic;
- antitoxic;
- antiaterosclerotic;
- stomahic.

Indicatii:

- remineralizare, crestere, rahitism;
- avitaminoze;
- intoxicatii alimentare;
- infectii intestinale;
- diabet;
- furunculoza, dermatoze;
- nevrite.

Mod de folosire:

Uz intern - 2 sau 3 linguri cu drojdie proaspata pe zi sau 4-6 g in capsule, comprimate sau injectii. Uz extern - sub forma de spalaturi in gastroenterite acute infantile, enterite mucomembranoase.

Incompatibilitati:

- antiseptice chimice.
- caldura mai mare, de 45 grade C.
- lumina.

1)Drojdia de bere se pare ca nu trebuie administrata vreme prea indelungata si fara intrerupere: sobolanii hraniti cu o alimentatie in mod constant imbogatita in drojdie de bere au devenit sterili. De la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, incercari de a contribui cu proteine si drojdii lactice uscate la ameliorarea nutritiei s-au intreprins in India si indeosebi in Algeria. Copiii care aveau mai mult nevoie de acest supliment nutritiv, asa cum s-a dovedit, erau cei de varsta prescolara si multi au putut fi salvati datorita unui aport protidic precoce. Educatia, deopotriva un factor esential de dezvoltare, era conditionata, de asemenea, de hrana. Din momentul conceperii pana la cel de al treilea an al vietii, malnutritia poate afecta in mod ireversibil dezvoltarea creierului.

Comentarii (0) Nume E-mail ( nu se publica online ) Comentariu