Spanac

Spinacia oleracea, Familia: Chenopodiaceae

Planta originara din Iran si Caucaz, se cultiva in scopuri alimentare si medicinale.

Principalii constituenti cunoscuti(la 100 g):

- saruri minerale din belsug;
- 510 mg de sodiu,
- 375 de potasiu,
- 49 de calciu,
- 37 de fosfor,
- 37 de magneziu,
- 29 de sulf,
- 0,60 de mangan,
- 0,45 de zinc,
- 0,13 de cupru, iod, arsenic;
- vitamina B, C;
- caroten, B9 (acid folie), B2;
- clorofila;
- spinacina (arginina, uzina);
- mucilagii;
- glucide (7 g);
- protide (2 g);
- lipide (mai putin de 0,50 g).

Cat despre fier, continutul lui este - contrar a ceea ce s-a spus adesea - mijlociu: 2-5 mg la 100 g, in vreme ce alte alimente contin pina la 15 mg.

Proprietati:

- remineralizant de mare valoare;
- antianemic, antiscorbutic;
- tonicardiac;
- activator al secretiei pancreatice (spinach sekretin);
- anticancer (?);
- "matura" caiior digestive;

Indicatii:

Uz intern:
- anemie;
- convalescenta;
- scorbut;
- senescenta;
- rahitism, crestere;
- astenie fizica si nervoasa;
- cancer .
Uz extern: - arsuri, pecingini, plagi atone.

Mod de folosire:

Uz intern: - crud, de preferinta in salata si in cruditati; - suc de spanac (convalescenta, senescenta); - seminte ia infuzie: 5-10 g de ceasca (constipatie). Uz extern: - frunze fierte in ulei de masline: in cataplasme contra arsurilor, pecinginilor, plagilor atone.

Contraindicatii: hepatistm, reumatism, artritism, inflamatii gastrice sau intestinale (din cauza oxalatilor de potasiu). De notat ca spanacul contine 700 mg de acid uric la suta de grame, ceea ce il autorizeaza, in cantitati chibzuite, la hiperuremici.

Comentarii (0) Nume E-mail ( nu se publica online ) Comentariu