Cosul de cumparaturi

Produse adaugate:

 Momentan, cosul dvs. este gol.

Comanda telefonic: 0735.535299

  Vinul

In ceea ce priveste "sucul fermentat al vitei" adica vinul, se stie ca, in multe cazuri nu merita complimentul lui Pasteur, care facea din el "bautura cea mai igienica". Vinurile sunt prea adesea falsificate - ceea ce nu mai este un secret pentru nimeni - si elementele chimice incorporate dezechilibreaza flora microorganica normala, indeosebi drojdiile care contribuie la calitatile organoleptice ale acestor bauturi si dauneaza virtutilor alimentare cat si celor medicinale, odinioara recunoscute in vinurile "cinstite".

Vinul alb (de calitate, bineinteles) are deopotriva proprietatile lui specifice, mai cu seama in privinta diurezei. Sunt unii carora le creeaza o stare de nervozitate, dar exista altele care favorizeaza somnul, e adevarat mai rar. Timp de secole, vinul alb a servit ca baza maceratiilor terapeutice vegetale. Este, dealtfel, mereu actual: cu radacina de gentiana (sau ghintura), cu radacinute de praz, un tratament a carui eficacitate am putut-o observa in anumite excese de uree. Unele persoane nu suporta berea sau ceaiul de tei (care poate provoca insomnii), altele se simt prost dupa o jumatate de pahar de vin.

Singura atitudine chibzuita este sa se abtina de la ceea ce le poate face rau. Pentru alte persoane, a bea vin in cantitate moderata nu poate fi decat favorabil echilibrului celular si psihic: in acest ultim caz, vinul se comporta ca un antistress. Nu este necesar sa exageram doza, ca sa nu cadem, intr-o buna zi, in alccoolism.

"Cei din antichitate divinizasera betia", reaminteste Max Leglise in cartea lui: "O initiere in degustarea marilor vinuri". El nu tine, cum nu tin nici eu, la aceasta permanenta, divinitatile schimband dealtfel, treptele scarii, ca sa fie, in zilele noastre, inlocuite cu una singura - a "banului". Dar consideratiile lui, nu lipsite de poezie, imbogatesc sufletul si mintea.

In toate domeniile, continua cercetarile care, in mod necesar, ne imbogatesc cunostintele. Medicii londonezi M. E. Jennings si M. Howard au publicat, in 1980, concluziile lor: ingestia vinului micsoreaza riscul aparitiei infarctelor. Cum am spus mai sus se vad binefacerile unei deconectari fata de contrarietatile repetate ale vietii moderne, cu care nu suntem totdeauna familiarizati. Pentru autorii citati, efectul acesta favorabil s-ar datora continutului vinului in crom, caci la populatiile occidentale exista un deficit cronic de crom, in legatura pare-se cu consumarea zaharului rafinat. Aortele persoanelor decedate de infarct contin mai putin crom decat ale indivizilor ucisi in accidente de circulatie. Continutul tesuturilor in crom, descrescand cu varsta, se pare ca persoanele in varsta, bautoare de apa, ar fi inspirate daca ar incepe sa bea si vin, pentru a elimina o cauza posibila de afectiune coronariana.

Dar atentie la excese. Vedeti cum ne pandesc capcanele la toate colturile: abstinenta la ciroticii alcoolici poate cauza un cancer al ficatului, favorizand o regenerare hepatica prea brutala. In concluzie, este necesar sa stim sa bem, sa stim ce bem, sa stim sa devenim cumpatati la timp, fara sa schimbam cu brutalitate macazul, factorul unui foarte suparator dezechilibru, uneori cu urmari grave.