Cosul de cumparaturi

Produse adaugate:

 Momentan, cosul dvs. este gol.

Comanda telefonic: 0735.535299

  Vitamina A sau antixeroftalmica

Vitamina de crestere, cu importanta considerabila pentru organismele tinere. Antiinfectioasa, cu actiune asupra echilibrului "acido-bazic", ea contribuie, printre altele, la nutritia cartilagelor si a oaselor, a organelor digestive, a vaselor sanguine, a mucoaselor, a tegumentelor (este un ocrotitor al epiteliilor) si implicit un factor de intinerire. Efectele ei care reglementeaza somnul si tensiunea arteriala sunt deopotriva de retinut. Ea se comporta, pe de alta parte, ca un antagonist al tiroidei si ca frenator folicular in sindromul dureros care precede menstruatiile. Absenta atrage dupa sine leziuni oculare: micsorarea acuitatii vizuale, umflarea pleoapelor cu aparitia de cruste, intarirea si opacitatea corneei, xeroftalmie, adica o oftalmie uscata, cu roseata, senzatia de durere usturatoare, putand duce la orbire.

Se mai observa, in plus, o oprire a cresterii si o scadere a soliditatii oaselor. Lipsa vitaminei A provoaca deopotriva slabirea prin denutritie, o stare de oboseala, o scadere a rezistentei la infectii (gripa etc), modificari la nivelul pielii si al mucoaselor care ajung uscate, la nivelul unghiilor, care se rup usor, si al parului, care se inchide la culoare. Se constata deopotriva tulburarea menstruatiilor, cu intarirea dureroasa a sanilor, dureri abdominale, migrene, nervozitate, neliniste. Hipovitaminoza A expune, in sfarsit, la formarea calculilor. S-a pus accentul si pe rolul jucat de retinoide în prevenirea cancerozei. Derivate din vitamina A, retinoidele ar avea o actiune preventiva si curativa asupra unor anumite leziuni epiteliale considerate ca pretumorale posibile.

Un exces de vitamina A poate atrage tulburari. Principalele ei indicatii sunt: intarzierile de crestere, astenia, diversele infectii (respiratorii si digestive), tulburarile oculare, intarzierile in cicatrizarea ranilor. Vitamina A se intalneste (in genere sub forma de provitamina A sau carotina) in majoritatea plantelor si a legumelor verzi si in numeroase fructe, mai ales in morcovi, usturoi, ceapa, rosii, frunze de spanac, piersic, castan, in banana, in nap, in ananas, cereale, coacaze, zmeura, dude, caise, lamai, portocale, sau maces, in fructe oleaginoase (si in uleiuri vegetale). Ea este la fel de abundenta in boabele de grau, in galbenusul de ou, in laptele integral, in smantana, in unt, in ficat de peste (ulei de ficat de morun). La copii, folosirea exclusiva a laptelui smantanit, a celui fiert în clocot, a fainilor rafinate atrage, în genere, tulburari grave de avitaminoza A.

Adultii supusi la regimuri stricte (fara grasimi, legume verzi, oua) ii duc in general lipsa. O buna asimilare a vitaminei A necesita, pe de alta parte, functii hepatice si intestinale corecte. Se evalueaza la 5 000 de unitati internationale - adica la 2 mg - o doza de vitamina A necesara zilnic. 10 g de ulei de ficat de morun contin circa 2 mg si 100 g de ficat animal de la 3 la 50 mg. Morcovul contine pana la 9 mg de caroten la 100 g, salatele de la 4 la 8 mg, macesul 5 mg.